ParentIS

crestem cu iubire

Laura si puiul mancacios, Efrem

Se facea ca era o zi geroasa de ianuarie, in care ningea cu fulgi mari mari si grosi … in acea zi superba a venit pe lumea minunea mea, baietelul meu drag si iubit.
Inca din prima clipa am vrut sa alaptez EXCLUSIV dar, pentru ca am nascut prin cezariana, acest lucru nu s-a putut. Am fost atat de suparata pentru ca in primele zile i-au dat lapte praf incat aproape am dat in depresie. Nu puteam sa inteleg de ce toate planurile mele sunt distruse atat de usor si de asemenea nu intelegeam de ce nu imi lasa puiul langa mine … a fost crunt!
Cand am ajuns acasa bebe deja refuza sanul, o alta lovitura pe care nu o puteam intelege, dar nu vroiam sa renunt! Am vorbit cu o mamica careia ii voi fi vesnic recunoscatoare, pentru suport, intelegere, pentru ca m-a ascultat, pentru ca am sunat-o tarziu si a avut rabdarea sa ma ajunte, Ionela. Datorita ei, acum, la 6, 5 luni de la acel moment magic inca alaptez aproape exclusiv! Am stiut ca laptele meu este cel mai bun pentru puiutul meu, nu am crezut in lapte slab/gras. Poate si pentru ca Efrem al meu a crescut ca in povesti motiv bun sa le dau tuturor “binevoitorilor” peste nas :D! Nu il voi intarca, nu concept asa ceva inca, il iubesc atat de mult cand e la san, cand isi canta el asa frumos, cand chiuie de bucurie ca vede sanul Deci NU. NU il pot priva de asa ceva! Acela este momentul nostru, intim, de dragalaseala, de alint … de IUBIRE! Alaptarea este atat de fireasca, naturala! <3
Laura F. si puiul mancacios, Efrem

Leave a Reply